Camelia Cavadia a petrecut prima zi de primăvară în compania cititorilor săi din Sibiu, în minunata librărie Habitus. Autoarea romanelor Vina și Măștile fricii a avut un dialog interesant atât cu Radu Vancu, cât și cu publicul.
Poetul și criticul literar sibian a făcut o paralelă între cărțile Cameliei Cavadia și romanele ruseşti, arătându-se încântat de reluarea temei distrugerii familiei. Radu Vancu a spus că este un pionierat pentru literatura română contemporană, fiind o zonă puţin exploatată la noi. Scriitorul sibian a făcut comparaţie între Măștile fricii și Ana Karennina, cartea marelui scriitor rus Lev Tolstoi.
Deşi tema tatălui abuziv a fost mult exploatată în literatură şi pare un subiect uşor de abordat, Radu Vancu a apreciat realismul personajelor create de Camelia Cavadia, spunând că în acest gen de literatură, când autorul nu a trăit traumele personajelor sale, este foarte ușor să „falseze”, dar Camelia a reușit să nu cadă în această capcană, dimpotrivă. Radu Vancu a comparat, de asemenea, Vina și Măștile fricii cu cărţile celebrului scriitor contemporan Jonathan Franzen, care scrie tot despre familie, despre descompunerea şi destrămarea ei.
Radu Vancu a explicat de asemenea că autoarea acoperă și o altă nișă neexploatată în literatura română – romanul răului. De la Craii de curtea veche a lui Mateiu Caragiale, la noi nu s-au mai scris cărți care să poate fi încadrate în această nișă. El a precizat că este adevărat că în perioada comunistă nici nu se puteau scrie astfel de cărți (cu excepția romanului Groapa de Eugen Barbu), dar prozatorii români au avut la dispoziție 27 de ani să “repare” aceast neajuns.
Întrebată cum a ajuns să abordeze trauma și frica, autoarea a povestit cât de mult s-a documentat, cum a citit toate cărțile de psihologie publicate de Editura Trei pe aceste teme și cum s-a oprit brusc din această cercetare deoarece și-a dat seama că dacă va continua documentarea va reuși să scrie un tratat de specialitate, dar nu va putea să creeze personaje credibile, umane.
Leave a Reply