Un accident de mașină, un anevrism, boli degenerative precum Alzheimer și Parkinson sau un accident vascular cerebral, toate aceste condiții pot avea drept consecință vătămarea gravă a creierului și pătrunderea într-o zonă la granița dintre viață și moarte. În zona cenușie, carte publicată de Editura Trei, profesorul de neuroștiință cognitivă Adrian Owen explorează creierul pacienților aflați la ultima frontieră a stării de conștiență. Ce se întâmplă în creierul unei persoane declarate de către medici „în stare neurovegetativă”? Mai este un astfel de om capabil să gândească, să simtă? Personalitatea sa mai există sau a fost pulverizată odată cu catastrofa care s-a petrecut în creierul său?

Ofițer al Ordinului Imperiului Britanic pentru servicii aduse cercetării științifice, Adrian Owen prezintă în volumul În zona cenușie rezultatele unor studii efectuate pe parcursul a decenii. Specialist în imagistică și coordonator al unui program de studiu al Creierului, Minții și Conștiinței, Adrian Owen prezintă cazurile relevante ale unor pacienți (unii foarte apropiați, precum propria lui mamă sau fosta iubită) în stare neurovegetativă, dar a căror materie cenușie reacționează exact ca cea a unei persoane sănătoase. Cercetătorul canadian demonstrează în cartea sa că dincolo de realitatea extrem de dură a unui creier devastat de boală poate exista o minte intactă. Prin intermediul imagisticii, Adrian Owen a dezvoltat un sistem prin care pacienți care nu reacționează, nu vorbesc, nu se mișcă și sunt la propriu captivi într-un corp neputincios reușesc să ia legătura cu exteriorul.

„Dragă Adrian, te rog să folosești cazul meu ca să le arăți oamenilor cât sunt de importante tomografiile. Aș vrea să știe mai multă lume despre ele. Acum sunt un mare fan al lor. Nu răspundeam la stimuli și părea că sunt fără speranță, dar tomografia le-a demonstrat tuturor că sunt în continuare prezentă. A fost ca o magie, m-a găsit”. Acestea sunt cuvintele lui Kate, fosta iubită a cercetătorului canadian, care a ajuns în stare neurovegetativă din cauza unui anevrism. Echipa medicală din care a făcut parte și Adrian Owen a reușit prin intermediul scanării creierului să o „găsească” pe tânără și să stabilească o modalitate de comunicare prin intermediul interpretării activității electrice a creierului.

Arta de a citi creierul, la granița dintre viață și moarte

Începând din 2006, Adrian Owen a condus o echipă de cercetători care și-a propus un experiment îndrăzneț, „donquijotesc”, după cum îl caracterizează autorul: să „citească” gândurile pacienților al căror creier este grav degradat, încadrați de medici în categoria neurovegetativi. Cercetătorul a descoperit că, într-o proporție deloc neglijabilă, mulți dintre aceștia trăiesc o experiență foarte diferită de ce-și imaginau medicii până de curând. Sunt pacienți care au „o minte intactă care plutește în derivă în adâncurile unui trup și ale unui creier îngrozitor de deteriorate”. Această revelație i-a determinat pe neurocercetători să găsească modalități tehnologice prin care să poată stabili o legătură cu cei rătăciți în propria lume interioară. „Dincolo de experimentele elegante și tehnologia uluitoare, știința zonei cenușii în esența ei caută să-i găsească pe cei care s-au pierdut de noi și să-i repună în legătură cu cei dragi. Fiecare contact pare în continuare să fie simțit ca un miracol. (…) Ceea ce a început ca un demers științific în urmă cu peste douăzeci de ani, o încercare perseverentă de a descifra misterele creierului uman, a evoluat în timp spre a deveni un cu totul alt fel de călătorie: o încercare de a-i trage afară pe oameni din neant, de a-i aduce înapoi din zona cenușie, astfel încât să-și poată relua locul printre noi, pe tărâmul celor vii”. Cercetările realizate de Adrian Owen au ridicat nu doar probleme de natură medicală, ci și filosofică sau etică.

Ce înseamnă viață care merită trăită?

Explorarea „liniei despărțitoare dintre viață și moarte”, a așa-numitei „zone cenușii” a fost însoțită de revelații, de răspunsuri la unele întrebări, dar a ridicat multe altele: care este diferența între creier și minte? Dar între corp și persoană? Practic, ce înseamnă să fii viu? Pot fi deconectați de la aparate, fără remușcări, pacienții în stare neurovegetativă? Adrian Owen a dezvoltat un sistem rudimentar de comunicare cu persoane aflate în această condiție și a descoperit lucruri uimitoare. „Ceea ce credem noi că vrem să ni se întâmple (Vă rog să nu mă lăsați să trăiesc într-o stare de zonă cenușie) nu este ceea ce vrem efectiv atunci când ne lovește nenorocirea”, atrage atenția cercetătorul. Studiile au arătat că, într-o proporție covârșitoare, moartea nu este prima alegere pe care o fac acești pacienți. „La fel ca sportivul paralimpic care obține victoria în fața adversității fizice, se pare că oamenii aceștia au găsit noi modalități de a trăi experiența vieții, au descoperit noi căi spre fericire”, spune cercetătorul.

Știința zonei cenușii evidențiază și aspecte controversate: tehnologiile emergente vor permite într-o zi citirea gândurilor. Va folosi umanitatea aceste informații în scopuri etice? Neurocercetătorul canadian, autor al cărții În zona cenușie se îndoiește de acest aspect. Atrage însă atenția că, deși în prezent cercetările sunt abia la început, știința zonei cenușii „promite să reveleze secretele universului pe care fiecare dintre noi le poartă în mod uluitor înăuntrul capului său”