Hipertensiunea psihogenă – dată peste cap prin stres și supărare.
Doamna Maier, 37 de ani, secretară, căsătorită, având un copil, suferă de doi ani de tensiune arterială oscilantă. Valoarea cea mai ridicată o înregistrează în timpul orelor de muncă, valoarea cea mai mică, respectiv normală, în concediu. Mai multe controale cardiologice, la diferiţi medici de specialitate, nu confirmă existenţa unei tulburări cardiovasculare.
Simptomatologia s‑a instalat odată cu preluarea conducerii firmei de către directorul adjunct, care a hărţuit‑o sexual în două rânduri. Se simte total neajutorată în faţa şefului, întrucât demisia ar reprezenta sfârşitul ei existenţial, în lipsa altor locuri de muncă în zonă. De frică, munceşte peste program şi se supără adesea că şeful consideră acest lucru de la sine înţeles.
La toate acestea se adaugă tensiunile din familie: soţul nu‑i înţelege deloc situaţia, pe zi ce trece se transformă într‑un alcoolic şi, în această stare, o agresează sexual. Şi faţă de acesta trăieşte un profund sentiment de neajutorare, întrucât, cel puţin în prezent, divorţul este exclus. Doamna Maier nu a învăţat niciodată să‑şi exprime în faţa şefului sau soţului supărarea sau să vorbească cu altcineva despre aceasta. Deşi în interior este plină de furie, în exterior este întotdeauna prietenoasă şi discretă faţă de alţi oameni.
Ea înghite totul, în timp ce tensiunea ei arterială creşte vertiginos. Atunci când medicul de familie, care este la curent cu situaţia ei, doreşte să-i prescrie medicamente pentru tensiunea arterială, ea optează, într‑o primă fază, să urmeze o psihoterapie pentru a‑şi stabiliza astfel tensiunea arterială labilă. (…)
După cum afirmă psihanalistul Franz Alexander, cauza creşterii tensiunii arteriale o constituie refularea cronică a agresivităţii, respectiv a ostilităţii. Aşteptarea inconştientă a pacientului cu tensiune arterială crescută de a fi permanent nevoit să se apere fizic împotriva unui atac ar determina creşterea tensiunii arteriale, care ar avea ca scop pregătirea corpului pentru reacţia de apărare. Alexander apreciază faptul că hipertensiunea este una dintre tulburările psihosomatice tipice şi consideră că presupusa ostilitate este refulată, deci că aceasta este una inconştientă. Alţi specialişti consideră că persoanele afectate de această tulburare sunt perfect conştiente de ostilitatea lor, însă nu sunt în măsură să‑şi gestioneze în mod adecvat furia, astfel încât ajung să se menţină în starea de tensiune, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale.
Mai multe despre cauzele psihice ale hipertensiunii și despre tratamentul lor psihosomatic, aflați din volumul Când sufletul vorbește prin corp. Să înțelegem și să tratăm tulburările psihosomatice, de Hans Morschitzky
Leave a Reply