Timothy Sharp este autorul celei de-a patra cărţi din Top 10 cărţi care te ajută să evoluezi. Pe 4 mai, Gazeta Sporturilor şi Editura Trei vor scoate pe tarabe volumul “100 de căi spre fericire”, la jumătate de preţ faţă de costul din librării.

Psihologul australian a acordat un interviu pentru ”Gazeta Sporturilor”, în care explică de ce gândirea pozitivă e bună, dar cu măsură: 
  

 

  

Unii spun că a gîndi tot timpul “pozitiv” nu este o atitudine realistă…
Psihologia pozitivă nu este, de fapt, totuna cu a gîndi pozitiv, ci se referă la cum să-ţi păstrezi optimismul. Optimismul presupune, în parte, şi o gîndire pozitivă, dar mai înseamnă şi altceva. Anume, să te concentrezi pe lucrurile bune şi, de asemenea, să faci faţă în mod realist problemelor mai dure din viaţa de zi cu zi. De aceea, gîndirea pozitivă luată ca atare este o abordare limitată, pentru că nu se focusează pe ce e în realitate, iar prin aşteptările sale nerealiste, nu face decît să provoace frustrare şi dezamăgiri. 
 

  
Citește și Pisicologia fericirii

 

Mai putem fi fericiţi cu atîtea crize economice?
Da şi nu. Este extrem de important să nu negăm realitatea acestor genuri de evenimente. De asemenea, e bine să avem o atitudine sobră faţă de aceste nefericiri şi să empatizăm cu cei care au fost puşi la încercare. Totodată, o tristeţe şi o deprimare exagerate nu vor fi de ajutor nimănui. Dacă vrem să ajungem să trăim şi vremuri mai bune, mult mai de folos ne vor fi un optimism şi o speranţă adecvate, precum şi dorinţa de a face lucruri pozitive. 

Ultimul sfat din cartea dumneavoastră “100 de căi spre fericire” este: trăieşte ca un copil de cinci ani. Ce vreţi să spuneţi prin asta? 
Este vorba despre încercarea de a recîştiga ceva din perspectiva şi atitudinea pe care le are un copil de cinci ani. Copiii sînt adesea mai jucăuşi şi mai dornici să se amuze. Şi îşi folosesc în acest scop întreaga lor imaginaţie, precum şi simţul umorului. La fel, mulţi dintre noi, adulţii, am putea avea parte de mai multă fericire dacă nu ne-am lua atît de în serios şi dacă ne-am permite să ne jucăm ceva mai mult!

 

Citește continuarea interviului în ”Gazeta Sporturilor”.