În vremuri când comunicarea tinde să devină tot mai neglijentă și superficială, Trey Gowdy, fost procuror statal și federal, fost membru al Congresului american, lansează cititorilor ultimei sale cărți, Nu strică să întrebi, provocarea de a redescoperi forța cuvintelor și mai ales a întrebărilor bine gândite și strategic alese.

Bestseller New York Times publicat de Editura Lifestyle Publishing, Nu strică să întrebi: cum să foloseşti puterea întrebărilor pentru a comunica, a te conecta şi a convinge este un volum despre subtila artă a persuasiunii și modul cum poate fi folosită ca un instrument eficient de comunicare în viața de zi cu zi. Iar Trey Gowdy este una dintre persoanele cele mai potrivite pentru a iniția un astfel de dialog cu cititorii săi.

Cu o experiență dobândită în urma a mai bine de 100 de procese cu jurați în tribunalele federale sau statale, rafinată apoi în duelurile verbale din Congres, autorul american propune o „abordare interogativă” a vieții, de sorginte socratică. Mai exact, propune cititorilor cărții sale să deprindă arta de a-și conduce interlocutorii spre concluzia dorită, însă nu prin intermediul unor afirmații autoritare, ci mult mai subtil, folosind retorica unor întrebări bine alese. „Vom cerceta pe parcursul acestei cărți cum să persuadezi, de ce este cel mai valoros set de aptitudini pe care ți‑l poți însuși, precum și toate instrumentele cu care te poți dota pentru a deveni persuasiv în chestiunile cele mai importante din viața ta și cu oamenii cei mai importanți din viața ta”, spune scriitorul american.

În prima parte a cărții, Trey Gowdy pledează în favoarea redescoperirii valorii întrebărilor, explică ce înseamnă concret persuasiunea și ce funcționează sau sabotează o comunicare bună.

În cea de-a doua parte a cărții, autorul îndreaptă atenția cititorului către cel persuadat și descrie tipurile de întrebări care pot fi puse pentru a atinge un anumit obiectiv: sincere, cu scopul de a obține informații, strategice, pentru a primi răspunsul dorit sau unele care au doar rolul de a stârni o reacție – contestarea sau minimalizarea unui anumit tip de gândire, acțiune, atitudine etc.

Cea de-a treia parte a cărții constituie un ghid util de aplicare a artei persuasiunii în viața cotidiană, când „jurații” sunt adesea reprezentați de angajatori care trebuie convinși să acorde o mărire de salariu, un copil pe care vrem să-l determinăm să facă ordine în cameră sau un soț/soție de condus subtil spre anumite concluzii. 

„Acesta ar trebui să fie obiectivul nostru în persuadare: să aspirăm să comunicăm și să‑i mișcăm pe cei cu care interacționăm. Să miști pe cineva de la un „da“ către un „nu“. Să‑l miști către un „poate“. Să‑l miști să vadă partea ta. Să‑l miști către un unghi nou, către o perspectivă nouă. Să‑l miști să simtă ceea ce simți tu, să vadă ceea ce vezi tu, să gândească ceea ce gândești tu. Să‑l miști să facă ceea ce merită făcut, ceea ce este bun, ceea ce este potrivit. Să-l miști să te angajeze, să-ți dea o șansă, să-ți dea mai multă răspundere. Să-l miști să riște și să-ți preia ideea. Să-l miști să investească la fel de mult cât ai investit tu în ceea ce încerci să faci”, spune Trey Gowdy. Prin pledoaria finală în favoarea artei persuasiunii, autorul american încearcă să convingă „jurații” – de această dată propriii săi cititori – de faptul că dispun de o armă imbatabilă în arsenalul comunicării din viața de zi cu zi: întrebările bine alese și targetate spre atingerea unui obiectiv concret. Fostul congressman american invită cititorii să realizeze o analiză a dialogului lăuntric despre ceea ce este menit fiecare să facă sau să fie. Să identifice acea „bătălie de la Termopile” din propria viață, atât de importantă încât o vor purta chiar dacă nu au garanția victoriei. Dar, odată ce au deprins arta persuasiunii, au, cu siguranță, o șansă în plus.