În anii 1950, oamenii care locuiau în zona mediteraneeană, în special în Creta, erau slabi şi nu sufereau aproape deloc de boli cardiace. Cu toate acestea, aproximativ 40% din aportul lor caloric provenea din grăsimi, în primul rând din uleiul de măsline.

Dacă aruncăm o privire asupra alimentaţiei pe care ei o aveau pe atunci, vom observa următorul lucru: cretanii consumau în principal fructe, legume, leguminoase şi puţin peşte. Grăsimile saturate reprezentau mai puţin de 6% din aportul total de grăsimi.

Într-adevăr ei consumau cantităţi mari de ulei de măsline, însă, în rest, alimentaţia lor era excepţional de sănătoasă. Ei lucrau, de asemenea din greu pe câmp, parcurgeau pe jos câte 15 kilometri pe zi, uneori împingând plugul sau folosind alte unelte manuale. Americanii nu au preluat mesajul că trebuie să mănânce multe legume, fructe şi leguminoase şi să facă mult antrenament fizic; ei doar au acceptat că uleiul de măsline este un aliment sănătos.

Fragment din:

Mananca pt. a traiAstăzi, locuitorii Cretei sunt graşi la fel ca noi. Ei încă mănâncă mult ulei de măsline, însă consumul de legume, fructe şi leguminoase a scăzut foarte mult. Carnea, brânzeturile şi peştele sunt noile componente principale ale alimentaţiei, iar nivelul activităţii fizice este extrem de redus. Astăzi afecţiunile cardiace sunt foarte frecvente, iar mai mult de jumătate din populaţia Cretei, adulţi şi copii, este supraponderală.

Chiar şi doi dintre cei mai entuziaşti susţinători ai dietei mediteraneene, epidemiologul Martijn Katan de la Universitatea de Agricultură din Wageningen, Olanda, şi Walter Willett, de la Facultatea de Sănătate Publică din Harvard, admit că acest tip de alimentaţie este potrivit pentru persoanele care au o greutate apropiată de greutatea ideală. Această afirmaţie exclude majoritatea americanilor.

Cum ar putea fi sănătoasă o alimentaţie care are ca punct central un aliment atât de deficitar în substanţe nutritive, dar bogat în grăsimi precum uleiul? Gram cu gram, uleiul de măsline este unul dintre alimentele cu cea mai mare capacitate de a ne îngrăşa şi cu cea mai mare densitate calorică de pe planetă; conţine chiar mai multe calorii pe jumătatea de kilogram decât untul (unt: 3 200 calorii, ulei de măsline: 4 020).